[embedded content]
[Check against delivery]
Ioana Ene Dogioiu: Bună ziua! Bine ați venit la conferința de presă a domnului vicepremier, ministru interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, pe tema protestului fermierilor și a măsurilor pe care le-a întreprins Ministerul Agriculturii în relația cu revendicările lor. Domnule ministru, vă rog!
Tánczos Barna: Mulțumesc mult! Bună ziua tuturor. Aș vrea să încep cu o remarcă generală, care nu este neapărat legată de agricultură, ci de caracterul acestor evenimente de ieri.
Fermierii au dreptul legitim să protesteze, au dreptul legitim să protesteze într-un protest organizat, anunțat, autorizat. Au dreptul să protesteze și în cazul unui protest spontan. Este absolut inadmisibil ca acest drept legitim și revendicările legitime ale lor să fie denaturate, să fie confiscate și să fie transformate în acțiuni violente, absolut reprobabile.
Condamn cu fermitate toate actele de vandalism, de violență care au avut loc ieri în Piața Victoriei, toate încercările de confiscare a acestor revendicări legitime și sper să nu se mai întâmple niciodată.
Am mai avut proteste din partea fermierilor, nu demult, acum câteva săptămâni, proteste anunțate, autorizate, un protest care s-a terminat cu un dialog constructiv de peste două ore, un protest la care eu personal am invitat asociațiile organizatoare care au anunțat protestul la un dialog aici, în Palatul Victoria, și am avut un punct de plecare și un dialog constructiv din care au rezultat acțiuni comune împreună cu fermierii.
De altfel, începând cu luna mai, de când au apărut acele focare, începând cu luna iunie, când au venit primele decizii ale Comisiei Europene, am menținut un dialog constant cu asociațiile reprezentative. Am avut ședințe care au durat ore întregi. Am avut întâlniri la care au participat zeci de persoane, poate chiar și o sută.
Și în ultimele două luni, din acest dialog constant și din platforma asigurată de Ministerul Agriculturii pentru dialogul între fermieri și autoritatea responsabilă sanitar-veterinară au izvorât inițiative comune, nu doar la nivel național, ci la nivel european, nu doar pentru România, inclusiv pentru celelalte state membre care se află în aceeași situație cu noi și nu au avut inițiativele noastre.
Motiv pentru care resping categoric toate acele aprecieri care au spus că în ultimele luni nu s-a întâmplat nimic. Trebuie întrebate aceste asociații, inclusiv cei care au fost ieri în piață, pentru că demersurile noastre comune au început cu întâlniri la nivelul Uniunii Europene cu comisarul pe această problemă, cu domnul Olivér Várhelyi.
Cu dânsul m-am văzut exact în ziua premergătoare deciziei, pentru că, atunci când am aflat de la colegii noștri, de la reprezentanță, că urmează să vină o decizie radicală de suspendare a exporturilor, am pus mâna pe telefon, l-am sunat pe domnul Várhelyi, am stabilit în 24 de ore o întâlnire.
A trebuit să înțelegem de unde pleacă această măsură drastică, disproporționată, din punctul meu de vedere, dar măsură luată, din păcate, de Comisia Europeană, și nu doar în cazul României, ci și în cazul Bulgariei, în cazul Greciei, în cazul Croației, în cazul Ciprului, toate țările care se confruntă cu pesta micilor rumegătoare și cu variola la această specie.
Deci, pe plan extern, am avut două întâlniri cu domnul Várhelyi, am stabilit ce vom face în timpul vacanței de la Bruxelles, pentru că, spre neșansa noastră, două luni practic au fost pierdute din cauza faptului că și la Comisie, în iulie și august, nu se lucrează sau se lucrează într-un alt ritm, după alt program.
Deci am avut aceste două întâlniri. În baza acestor întâlniri și cu perspectiva deschiderii exporturilor, în cazul în care prezintă România un plan credibil de acțiune, domnul Bociu, președintele ANVSA, a început discuțiile bilaterale pentru noile condiții de export care se pot crea în momentul în care planul este aprobat și pus în aplicare la nivelul României.
În baza acestor inițiative de la ANSVSA, sunt semnate deja șase tratate bilaterale pentru export în condiții de vaccinare cu Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Tunisia, Israel și Libia. Acestea sunt deja semnate, alte șase-șapte sunt în curs de negociere.
După aceea, tot pe plan european, pe planul Uniunii Europene, săptămâna trecută, văzând că avem situație similară cu Bulgaria, Croația, Grecia și Cipru, am generat o asociere a celor cinci țări cu inițiativa României și avem o inițiativă care o să ajungă pe ordinea de zi, pe 28 septembrie, a Consiliului de Miniștri, prin care cerem Comisiei Europene, de data asta împreună, acele lucruri pe care le-a cerut România separat: flexibilizarea legislației, măsuri mai flexibile în cazul în care vin interdicții de mișcare sau de export, eliminarea sau prevenirea măsurilor disproporționate în cazul unor focare, dacă avem un focar sau două focare, să nu fie o interdicție totală. Pentru că este și cazul Bulgariei, suferă și ei de același lucru, de exemplu.
Tot pe plan internațional, văzând că vânzarea de carcase întâmpină greutăți din cauza tranzitului prin Turcia, am vizitat omologul turc. L-am vizitat, am discutat despre măsurile care se pot lua. Au venit și deciziile autorității sanitar-veterinare din Turcia, care stabilesc condițiile de tranzit.
Deci acestea sunt acțiunile pe plan internațional.
De asemenea, pe plan intern, așa cum v-am spus, am avut săptămânal întâlniri cu aceste asociații, pentru că am lucrat concret la documente care astăzi sunt finalizate, sunt în proces de aprobare sau sunt deja aprobate.
Un document de genul acesta a fost planul de acțiune. Planul de acțiune a fost prezentat săptămâna trecută, după o întâlnire cu echipa tehnică de la Bruxelles, la care am participat și eu personal.
Acest plan, ieri și astăzi, este a fost în discuție cu specialiștii de la Comisie. Mâine începe dezbaterea în cadrul celor 27 de autorități, în SCoPAFF, și vineri ne așteptăm la o decizie finală.
Sunt perspective pozitive în ceea ce privește aprobarea planului de acțiune al României, primul plan din cadrul celor cinci, sau din cadrul celor cinci țări, care a fost prezentat, discutat, este supus aprobării și probabil vineri o să avem și o aprobare.
Tot în cadrul acestor discuții am inițiat o dezbatere pe un proiect de lege care să fie similar legii sectorului de suine. Acolo, în urma discuțiilor pe pesta porcină africană, s-a generat un proiect de lege care reglementează tot sectorul.
În cazul oieritului, am discutat cu asociațiile reprezentative o lege similară. Avem o variantă finală, cu câteva măsuri care vin clar în sprijinul fermierilor, pornind de la modalitatea de compensare a pierderilor, continuând cu despăgubirile în cazuri în care, conform regulamentului european, trebuie ucise animalele.
Niciodată nicio autoritate din România nu a făcut aceste acțiuni de capul său. Sunt regulamente foarte clare care impun anumite măsuri din partea Autorității Sanitare Veterinare în cazul în care sunt focare.
Proiectul de lege este discutat în proporție de 90%, agreat cu asociațiile. O să-l depun ca proiect de lege în cazul în care săptămâna aceasta nu se conturează un guvern care să aprobe proiectul prin ordonanță de urgență.
În toată această perioadă, cea mai mare frână a fost, practic, situația guvernului de a nu putea emite ordonanțe de urgență.
Am inițiat, de asemenea, schemele de sprijin pentru fermieri, le-am discutat cu asociațiile și avem trei forme de sprijin care sunt discutate și care unele dintre ele sunt în faza de aprobare și pot fi accesate, celelalte sunt în fază de proiect și vor fi dezbătute ori de Parlament, ori vor fi aprobate de Guvern.
Primul și cel mai avansat este măsura DR-21, pe care am modificat-o din măsură pentru pesta porcină în măsură pentru PMR (pesta micilor rumegătoare) și variolă.
Am discutat măsura, condițiile cu fermierii, am stabilit care sunt criteriile de punctaj, am notificat Comisia Europeană, am obținut OK-ul de la Comisie, am primit la Comitetul de monitorizare, pe site-ul ministerului puteți regăsi regulamentul de organizare a sistemului de selecție.
Tánczos Barna: Ghidul este finalizat, discutat astăzi, mâine cu AFIR și minister şi pe 21 suntem gata, pregătiți să lansăm o schemă de finanțare specială pentru cei care vor să implementeze măsuri de biosecuritate în cadrul fermei pentru a preveni transmiterea a bolilor. Fermierii vor beneficia de fonduri de 90%, 10% contribuție proprie pentru izolarea animalelor bolnave, pentru izolarea animalelor sănătoase, pentru înlesnirea vânzării respectând condițiile de biosecuritate. În același timp am finalizat discuțiile săptămâna trecută, de exemplu la Arad, sâmbătă. Sâmbătă m-am întâlnit ultima dată cu acești fermieri, cu asociațiile oierilor. Am finalizat schema de sprijin pentru compensarea parțială a costurilor suplimentare de furajare în perioada de interdicție, de mișcare de animale sau de export. Sistemul de calcul, formulele sunt agreate, sunt finalizate, poate fi prezentată legea în Parlament sau aprobată ordonanța de urgență. Ca o primă concluzie, am avut pe plan internațional o activitate extrem de intensă, împreună cu ANSVSA-ul. De când am preluat ministerul, domnul prim-ministru mi-a dat sarcina să coordonez și activitatea ANSVSA-ului. Colaborarea dintre cele două instituții a fost bună, productivă, eficientă și cred că, într-un timp relativ scurt, aș putea să spun foarte scurt, am reușit să avem planul de acțiune, formele de sprijin, proiectul de lege depuse, aprobate sau în curs de aprobare. Am avut, le-am numărat, șase întâlniri doar în forma organizată, eu personal, cu fermierii în această perioadă, plus întâlnirile pe care le-au avut colegii la nivel tehnic, la care eu n-am putut să particip. Pe plan internațional v-am spus, pe plan intern și la nivelul Uniunii Europene suntem deja un fel de locomotivă a țărilor care se confruntă cu această problemă și este clar inițiativa României, inițiativa noastră și este apreciată la nivelul statelor membre. Celelalte revendicări, pentru că ieri am văzut o listă de revendicări, multe dintre ele absolut justificate. Ursul brun – nu trebuie să vă povestesc cine a scris primul proiect de lege, cine a făcut prima ordonanță de urgență de intervenție imediată, cine a fost inițiatorul celui de-al doilea proiect de lege pentru a interveni inclusiv în habitatul natural al ursului și pentru a reduce riscul de a fi omul, stâna, animalele atacate. Fermierii știu foarte bine. Văd că cei care se ocupă cu problemele oierilor doar după un protest și doar după o situație de genul acesta și doar la talk-show-urile care sunt imediat după și îi uită pe fermieri imediat la trei zile după eveniment, încă n-au aflat, dar fermierii știu foarte bine și discutând cu dânșii, discutând cu aceste asociații, pot să afirm că și eu cunosc în detaliu toate problemele cu care se confruntă ei. Închirierea pajiștilor. Avem o lege care este aplicată cu foarte multe deficiențe. Principiul este corect. Fermierii în asociații sau fermierii grupați în asociații au dreptul să ia pajiștile în concesiune de la primării. Problema este că la minister vin foarte multe sesizări în care se spune că animalele sunt animale fictive, că asociațiile nu sunt de fapt asociații și cineva a pus mâna pe pășune și fermierii activi, serioși, nu au acces la pajiște. Noi am pornit de când am venit o centralizare a acestor sesizări și un control tematic la nivel național pentru a vedea unde poate fi modificată procedura și cum putem să asigurăm o mai bună exploatare a pajiștilor în interesul fermierilor reali, serioși, care, într-adevăr fac activitate de producție. Sistemul informatic de trasabilitate a mișcării animalelor. Un fel de sumal pentru animale transportate și în cazul porcilor, și în cazul ovinelor. Este propunerea mea făcută către fermieri, îndrăgită, acceptată, susținută și pusă ca revendicare pe lista de ieri.
Despăgubirile pentru pagubele produse de secetă la pajiști – este constatarea noastră, pe pajiști nu s-a putut face până acum despăgubire, este propunerea noastră, o vom trece într-o lege, în momentul în care ministerul poate să genereze ordonanțe de urgență, astfel încât inclusiv cele care folosesc pajiști, și au suferit de secetă, să aibă dreptul la despăgubiri. Acțiunile sanitar veterinare care au condus la câteva concluzii total neplăcute. În zona de est, județele Brăila, Galați, Tulcea, Constanța, se desfășoară foarte multe controale. La aceste controale s-au găsit foarte multe nereguli. Din păcate, ele sunt organizate, făcute, conform legii, de ANSVSA. La anumite ferme s-au găsit animale lipsă, sute, mii, din păcate, s-au găsit documente întocmite incorect, ANSVSA-ul a luat măsurile și au sezisat organele abilitate. Acestea sunt, în mare măsură, elementele legate de protestele de ieri. Am făcut un apel la calm și un apel la delimitare de orice acțiune împotriva organelor de ordine, împotriva jandarmilor, împotriva liniștii, ordinii publice și a bunului simț. Sunt convins că majoritatea, în propoziție de 99%, majoritatea oierilor care au fost ieri în piață nu au venit pentru conflicte fizice cu jandarmii. Și i-am văzut acum câteva săptămâni, au fost destul de tensionate și momentele de atunci, dar în niciun caz oierii, ciobanii nu sunt cei care deschid confruntările fizice cu jandarmii. Era foarte clar și sunt convins că cercetările ulterioare vor confirma, încă o dată, că au fost oameni infiltrați, au fost grupuri care au generat conflictul, care de la începutul zilei deja încercau să denatureze, să deturneze acest eveniment absolut legitim și corect al oierilor, al fermierilor. Dacă sunt întrebări, cu mare plăcere vă stau la dispoziție.
Reporter: Ne-ați spus că ați discutat cu fermierii până acum și că ați căzut la un acord despre problemelor pe care aceștia le-au adresat. De unde credeți că s-a născut, atunci, acest protest, care s-a soldat cu violențe, în cele din urmă?
Tánczos Barna: Protestul a fost anunțat prima dată, dacă nu greșește AI-ul, pe care l-am întrebat ieri, pe 10 sau pe 11 august. Atunci s-a menționat pentru prima dată, data de în jur de 15 septembrie vom reveni. Probabil, fermierii încercau să țină pe agenda ministerului, pe agenda Comisiei Europene, pe agenda guvernului problema lor cu privire la interdicția de a exporta animale vii în România. Este o măsură fără precedent și este o măsură împotriva unui stat membru care este cea mai mare forță pe această piață deja. În momentul în care am primit interdicția, eram cel mai mare stat membru exportator de animale vii din Europa, din Uniunea Europeană. Motiv pentru care înțeleg că acum o lună dânșii au stabilit că undeva pe 15 septembrie vor reveni cu revendicările, dacă până atunci nu se rezolvă problema exporturilor. Comisarul, specialiștii, oamenii tehnici din Comisie ne-au spus foarte clar că o procedură de modificare a regulamentului și de deblocare a exporturilor e o procedură de câteva luni de zile. Fermierii știu acest lucru. În ciuda acestui fapt, ei, pe bună dreptate, încearcă să țină pe agenda guvernului problema exporturilor, și au venit la un protest spontan, de data asta, neorganizat, ca să ne mai aducă o dată aminte că vor să se rezolve această problemă. Cu o zi înainte, sau cu două zile înainte, practic, să ajungă unii dintre ei în București, eu m-am întâlnit la Agromalim, la expoziția de la Arad, cu dânșii. Multe asociații mi-au spus: știm că se încearcă confiscarea evenimentului, motiv pentru care noi nu vrem să ieșim în față ca organizații care să-și asume organizarea, e o acțiune spontană, anunțată pe social media. Dacă vin fermierii, vom fi alături de ei, dacă nu vin fermierii, nu vom fi alături de ei. Văzând că au fost foarte mulți, au fost și unii lideri de asociații aici.
Tánczos Barna: Aceasta este explicația. Vă spun, sâmbătă am discutat despre protest. I-am întrebat ce se va întâmpla dacă vine lumea, nu vine lumea, dacă știu de aceste încercări de confiscare a evenimentului, au spus că sunt conștienți, dar dacă fermierii vor să vină, ei cu siguranță nu vor rămâne acasă, nu vor ieși în față, dar îi susțin în demersul spontan de a veni la București.
Reporter: Vedeți vreo implicare a unor partide politice în acest eveniment?
Tánczos Barna: Fără doar și poate. I-am și văzut, am văzut ziua…
Reporter: La cine vă referiți?
Tánczos Barna: Am văzut Ziua Porților Deschise de la AUR, este singurul partid care, mai direct sau mai indirect, și au asumat rolul în… sau implicarea în aceste evenimente.
Reporter: Mulțumesc.
Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, aș vrea să ne spuneți dacă ceea ce spune omul ăsta aici este adevărat, care sunt pașii și cum vedeți dumneavoastră rezolvarea acestei situații și când? Citez: „Nu avem voie să exportăm nici în Europa, nici în țările arabe, ci doar carcase în momentul de față. Dacă vom vaccina oile, nu vom mai putea exporta nimic. Nu ne spune nimeni până când. Se tot anulează câte două săptămâni, iar animalele consumă în fiecare zi. Cu ce să le întreținem?” – a adăugat Ghiță ciobanul.
Tánczos Barna: Îl știu foarte bine pe Ghiță și ne știm de vreo 20 de ani, nu de azi, de ieri. Ne știm foarte bine și am vorbit, dacă vă arăt la ce oră, la 22:00, la 23:00 despre problemele lor. Când vă spun că am vorbit de multe ori cu ei… chiar am vorbit și personal, și cu președinții, și dimineață, și noaptea, și în formă organizată. Ceea ce spune Ghiță este adevărat. Dacă mergem pe regulamentul actual, avem foarte multe interdicții de export în cazul vaccinării. Este și motivul pentru care ar trebui să avem o confirmare a disponibilității Comisiei Europene de a flexibiliza legislația în cazul vaccinării. Dacă cei care urmăresc declarațiile noastre și problema, agenda Ministerului Agriculturii, și citesc și printre rânduri, la Dublin, acum o săptămână și câteva zile, am ridicat această problemă în fața tuturor miniștrilor și în fața comisarului și în fața președinției irlandeze. În strategia pe zootehnie, Uniunea Europeană schimbă abordarea, ridică la nivel de soluție vaccinarea. Problema este că legislația este încă în contradicție cu strategia. Și urgentăm, cerem, de aceea am făcut și Uniunea celor cinci state membre, cerem urgentarea flexibilizării legislației conform strategiei deja aprobate la nivelul Comisiei acum o lună și ceva. Deci sunt schimbări la nivelul Uniunii, vor fi schimbări și în condițiile de export, dar trebuie să vedem sau trebuia să vedem prima dată, flexibilitatea Comisiei de a modifica legislația, de a nu ne trezi în situația în care oprim boala, dar blocăm definitiv pe doi ani de zile exportul. Ei știu foarte bine că cele două lucruri au mers în paralel, pregătirea planului, negocierile pe flexibilizarea legislației și dialogul constant cu Comisia. Reporter: Când credeți că ar putea fi despăgubiți cei care au avut oi moarte?
Tánczos Barna: Deci în cadrul acțiunilor… aici, trebuie să întrebați a ANSVSA-ul, pentru că toată procedura de despăgubire este la ANSVSA. Ministerul Agriculturii nu este implicat în acest proces. Ceea ce știu că sunt foarte multe, sau sunt litigii, să nu apreciez dacă sunt multe sau puține, că nu știu exact câte sunt, dar știu că sunt litigii pe intervențiile din anii 2024 și 2025, când unii dintre fermieri au fost despăgubiți, alții din diverse considerente și motive nu au fost despăgubiți, aceste decizii sau lipsa despăgubirilor sunt în instanță, majoritatea lor deja sunt într-un proces civil în instanță, acolo nu mai putem să intervenim, tocmai de aceea am încercat, prin legea pe care am pregătit-o, prin proiectul de lege, să clarificăm cine, cum, când poate fi despăgubit, care sunt condițiile, care sunt deficiențele la nivelul fermei, pentru care trebuie să știe fermierul că nu va fi despăgubit. Dacă cineva cere despăgubire pentru o mie de oi, scriptic, și exploatația are 500, normal, nu se poate trece cu vederea. Dar cel care are o exploatație bine îngrijită, are datele statistice corect ținute, sau are animalele intrate, ieșite, toate în regulă, trebuie să primească despăgubirea imediat. În proiectul de lege pentru suine, de exemplu, am propus eu personal descentralizarea deciziilor. Să nu așteptăm Ministerul Mediului, să nu așteptăm bugetul de la ANVSA, să nu așteptăm luni de zile pentru o rectificare, ci din fondul de rezervă guvernul să poată să aloce imediat despăgubirea, în baza hotărârii Consiliului Local de Combatere a Bolilor. Este prevăzut în proiectul de lege, care este astăzi a fost în reexaminare în Senat și merge la Camera Deputaților. Deci, am făcut foarte multe propuneri pentru înlesnirea despăgubirilor, pentru descentralizare, pentru reducerea birocrației.
Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, spuneau foarte mulți dintre fermierii care au aceste nemulțumiri că nu există o colaborare între ANVSA, Colegiul Medicilor Veterinari, mulți dintre ei au cerut chiar schimbarea domnului Bociu din această funcție. În aceste întâlniri și discuții pe care le-ați avut, ați observat care sunt neregulile, unde nu funcționează ANSVSA, unde s-au blocat discuțiile, în așa fel încât să ajungem la aceste discuții în care să vorbească despre despăgubiri care n-au mai venit, despre un proces de vaccinare care nu este foarte clar pentru toată lumea.
Tánczos Barna: Am constatat acest conflict deschis, pentru că nu este un conflict care mocnește, ci este un conflict deschis, asumat printr-un protest inițiat cu acest scop: de a-l demite pe domnul Bociu, primul protest, cei de acum șase săptămâni sau ceva de genul. Și nu este decizia mea, nici numirea, nici schimbarea. Le-am cerut un singur lucru: ministerul vă asigură o platformă de dialog iar când intrăm în sală, să ne concentrăm pe problemele actuale. Domnul Bociu nu a venit la multe dintre întâlniri, la rugămintea mea personală, pentru a elimina din sală sursa conflictului. A venit vicepreședinte, a venit director tehnic, au venit din eșalonul 2 și 3 oameni tehnici, tocmai pentru ca acei care sunt în sală să se concentreze pe problemele curente, pe proiectul de lege, pe măsurile de sprijin, pe fondurile europene pe care le vor primi oierii, pe toate soluțiile pe care le-am generat. Mai departe, o să vedem, o să fie o decizie, nu este decizia mea. Văd conflictul, dar, în ciuda acestui conflict, cred că am reușit să gestionăm foarte bine, în condițiile date, situația dintre fermieri și ANVSA. Există o neîncredere și la nivelul fermierilor, din cauza lipsei rezultatelor la nivel național, din ultimii doi ani, există o neîncredere și la nivelul Comisiei, și, dacă simt o asemenea neîncredere, o și spun, ca să conștientizeze toată lumea. Dacă vă uitați la videoclipul de diseminare a evenimentului de la Bruxelles după prima întâlnire sau după a doua, nu mai știu, cu domnul Várhelyi i-am spus: există o doză foarte mare de neîncredere la adresa României în ceea ce privește lupta împotriva acestor boli. Dar nici nu poate fi altfel, pentru că, la porci, de cinci ani de zile sau de șase ani de zile, suntem în situația în care suntem din cauza pestei porcine, nu reușim să ieșim de acolo, la oi avem această situație, și tot ce am făcut eu în ultimele două luni a fost să evităm să ajungem în aceeași situație cu sectorul de suine. Pentru că, la suine, avem cât de cât un consum intern, acolo mai vin cât vând fermierii din România, dar la ovine suntem o țară care exportă foarte mult. Și dacă nu avem export, sectorul este în colaps.
Reporter: Bună ziua. Care este situația epidemiologică în acest moment? În ultimele luni, câte animale au fost sacrificate și ce bani au primit fermierii drept despăgubire?
Tánczos Barna: Vă rog foarte mult să vă adresați cu această întrebare de tehnică ANSVSA-ului. Nu am toate informațiile la zi, știu că majoritatea focarelor sunt în fază de închidere, adică au trecut și perioadele de interdicție în zona focarului, ultimele măsuri de sacrificare chiar ANSVSA-ul le are și vă poate da domnul președinte o statistică exactă cu câte animale au fost sacrificate și câte despăgubiri s-au plătit. Încă o dată, eu am propus prin această lege descentralizarea, luarea deciziilor la nivelul județului, astfel încât lucrurile să fie urgentate.
Reporter: Există riscul ca interdicția de la Comisia Europeană să fie prelungită și după 31 decembrie?
Tánczos Barna: După discuțiile de astăzi cu domnul Bociu și feed-back-ul de la Comisie, eu aș spune că putem să eliminăm acest risc. Mâine la ora 12:00 o să am o videoconferință cu domnul comisar Várhelyi. După discuțiile tehnice care au avut loc, voi avea o discuție tehnico-politică între ministrul interimar și comisar pentru a vedea care sunt pașii instituționali mai departe. Eu cred că avem toate șansele să ieșim din această criză cu o reglementare condiționată sau o eliberare condiționată de sub interdicția de export. Condiționată înseamnă, probabil că, din zona de vaccinare, Constanța-Tulcea, putem să plecăm cu animale către țări unde avem tratate bilaterale, țări terțe altele decât statele membre ale Uniunii Europene și vedem care va fi decizia finală a acestui SCoPAFF cu privire la mișcarea internă a animalelor. Sunt chestiuni tehnice în care nu cred că trebuie să intrăm…
Reporter: Și mai am o întrebare, dacă se poate. Spuneți că ați fost și sunteți în contact cu crescătorii de oi. Știți până când vor protesta? Au fost la o discuție la Palatul Cotroceni, se întorc în Piața Victoria?
Tánczos Barna: E decizia lor. Nu le-am cerut să vină, nu le cer să plece acasă, le-am cerut să se delimiteze de orice acțiune de agresiune fizică a forțelor de ordine, dânșii cât consideră că vor să rămână, să o facă. Eu cred că întâlnirea de la Cotroceni va ajuta foarte mult la depresurizarea situației actuale și cu siguranță vom continua dialogul cu ei, zilnic, practic.
Reporter: Tot după ce au ieșit de la Cotroceni au spus că vor merge inclusiv pe Valea Oltului să protesteze și în alte locuri.
Tánczos Barna: Nu cred că este cazul. Dialogul cu siguranță ajută mult mai mult decât protestul și dânşii sunt convinși că acest dialog cu ministerul îi va ajuta foarte mult ca să ieșim din criză.
Reporter: Bună ziua. Am auzit şi la protestul din iulie, dar și la protestul de ieri, aceleași cuvinte. Fermierii au cerut demisia domnului Bociu. Cum comentați aceste acuzații care au apărut în ultima perioadă, aceste acuzații, cum că domnul Bociu ar fi un protejat politic al guvernului /…/?
Tánczos Barna: Domnul Bociu este numit de premier. Este protejatul politic al tuturor premierilor care l-au numit, l-au menținut în funcție. Dacă asta este întrebarea, acesta este răspunsul. Eu am lucrat – în place să spun de fiecare data, în fiecare minister – cu materialul clientului. Nu am schimbat directori, am făcut foarte puține schimbări peste tot unde m-am dus, am lucrat cu echipa pe care am găsit-o acolo și am lucrat bine. Eu i-am cerut domnului Bociu implicare maximă, i-am cerut performanță în aceste luni. Mai departe, dacă cineva decide cine va mai rămâne la conducerea ANSVSA… nu este decizia mea.
Reporter: Și totuși, dacă după protestul de pe 30 iulie fermierii erau ascultați, domnul Bociu își adădea demisia, se mai ajungea la ce am văzut ieri?
Tánczos Barna: Mi-e greu să apreciez dacă ar mai fi avut loc un protest. Protestul, desigur, colaborarea cu ANSVSA este una dintre problemele fermierilor, dar nu este principala. Exportul este principala problemă și eu m-am concentrat pe rezolvarea acestei probleme.
Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, noi știm foarte bine, cei care suntem conectați direct cu sectorul, că ați făcut ceea ce a depins de dumneavoastră, așa, cu acest mandat interimar și în limitele acestui mandat. Să știți că cei din sector nu vă reproșează dumneavoastră lucruri, ci îi reproșează premierului și în mod special pentru faptul că nu a dorit să primească pe cei din sector să aibă o discuție și să le asculte toate aceste doleanțe pe care le au, practic nu sunt doleanțe, sunt niște probleme pe care voiau să le aducă în atenția premierului și, sigur, și această problemă foarte gravă a ANSVSA-ului, unde, așa cum dumneavoastră ne-ați comunicat de la Bruxelles este o autoritate discreditată în fața Comisiei Europene, care, sigur că ne punem cu toții mari semn de întrebare, dacă, la acest moment, putem să venim cu un plan de reabilitare sau de reorganizare de la o instituție care este discreditată. Și atunci, sigur că ne gândim că managementul acestei instituții probabil că este unul defectuos. Întrebarea este de ce domnul premier Ilie Bolojan nu a dorit să primească pe cei din sector și să ia act de aceste probleme foarte serioase, care au dus la acest dezastru al exportului ovinelor şi caprinelor din România?
Tánczos Barna: Eu vă pot spune ce fac eu și de ce stau ore în șir la aceste mese. Știu că sectorul este unul de impact din punct de vedere economic pentru România. Știu că sectorul este unul de impact major din punct de vedere social. Știu că este un sector de impact uriaș din punct de vedere emoțional și din punct de vedere al tradițiilor. Ca ministru interimar al agriculturii, nu puteam să las lucrurile să se întâmple de la sine, că nu se întâmplă, ele trebuie generate, motiv pentru care de câte ori am avut timp, ocazie, eu am generat dialogul. Eu i-am invitat la Brașov, eu i-am invitat la Sibiu, eu am mers la Sibiu lângă ei, să nu spună lumea că tot timpul jucăm pe terenul ministerului. Am jucat și pe terenul lor. Eu m-am dus la Arad să mă văd cu ei. Deci, cred că această deschidere a fost, este cunoscută și este – sper – și apreciată.
Reporter: Este.
Tánczos Barna: Cu siguranță domnul prim-ministru are mult mai multe pe cap, eu am pe cap problemele de agricultură.
Reporter: Da, dar e o problemă care ne afectează într-o mare măsură în acest moment, pentru că noi vedem că acest sector este împânzit în toată țara. Deci noi avem ciobani și oieri, fermieri în acest sens, în toată țara, până în ultimul cătun din România. Deci lucrurile sunt foarte grave la acest moment, iar noi nu putem ignora și nici domnul premier nu cred că poate să ignore și doar în puterea dumnealui stă să rezolve problema managementului de la ANSVSA.
Tánczos Barna: Cu siguranță va analiza și va lua o decizie în viitorul apropiat. A văzut, este a doua oară, a văzut și dânsul…
Reporter: Sectorul strigă, așa cum spuneau și colegii, strigă de luni de zile deja și spun despre această problemă și, totuși, nu se ia nicio decizie. Nu vine nimeni nici măcar să vorbească cu ei și mă refer aici la domnul premier Ilie Bolojan, nu vine nici măcar să vorbească cu ei, să-i asculte, să le spună ceea ce… Mai mult decât atât, a apărut în presă ieri și s-a comunicat un raport al Curții de Conturi care arată un alt dezastru acolo. Și atunci, sigur că, așa cum și colegii din presă spuneau, ce de fapt îl ține pe domnul Bociu în fruntea acestei autorități?
Tánczos Barna: Sunt convins că – mai ales în lumina evenimentelor de ieri – domnul prim-ministru va analiza situația, va lua o decizie în cel mai scurt timp, iar astăzi noi suntem aici la sediu guvernului, eu sunt și ca vicepremier aici, discutăm despre această problemă și vă asigur de toată implicarea mea personală și a colegilor din Ministerul Agriculturii în încercarea de a găsi o soluție. După două luni de muncă asiduă, avem și primele rezultate, avem pe ordinea de zi decizia cu privire la planul de acțiune, avem AOB-ul, cum se spune, intervenția celor cinci state pe ordinea de zi a ședinței din 28 septembrie a miniștrilor agriculturii, indiferent cine este ministru și cine rămâne. Avalanșa a fost pornită și lucrurile vor merge înainte, cu mine sau fără mine, cu siguranță.
Reporter: Sectorul apreciază, noi vă mulțumim. Suntem convinși că ați fost de bună-credință și sper să rămâneți ca să puteți să duceți la bun sfârșit toate aceste demersuri, pentru că, dacă vor rămâne în aer, nici nu vreau să mă gândesc. Mulțumim!
Tánczos Barna: Cu siguranță poate să vină și altcineva să continue chiar mai bine decât am făcut-o eu.
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, referitor la planul de acțiune, știm de acele 1,3 milioane de vaccinuri; când ar urma să ajungă la noi și dacă sunt suficiente pentru nevoile pe care le avem?
Tánczos Barna: Mulțumesc pentru întrebare! Este una bună, pertinentă. Am discutat foarte mult despre modul în care poate fi organizată și vaccinarea. Vorbim de o țară foarte mare, vorbim de milioane de capete care trebuie vaccinate, trebuie organizate acțiunile. Deci în prima faza, din banca de vaccinuri a Uniunii Europene vom primi vaccin pentru variolă și pentru pestă într-o cantitate suficient de mare, ca să terminăm în câteva săptămâni vaccinarea în cele două județe, dacă trece…
Reporter: Constanța și …
Tánczos Barna: Constanța și Tulcea… toate, dacă trece planul, așa cum l-am plănuit.
Reporter: Dar când?
Tánczos Barna: Cu siguranță o să înceapă în luna septembrie. Dacă planul trece vineri, săptămâna viitoare putem deja să organizăm transportul vaccinului în condiții de siguranță din banca de vaccinuri.
Reporter: 300.000 de doze?
Tánczos Barna: Toată cantitatea necesară pentru cele două județe. Vorbim separat de variolă, separat de pestă. Deci, pentru variolă și pestă, pentru cele două județe, cred că o să avem suficiente doze de vaccin ca să terminăm vaccinarea foarte repede. Mai departe, la nivel național, pentru variolă, conform propunerii, dacă trece forma asta, o să avem nevoie de câteva milioane bune. Acolo va trebui să organizăm o achiziție publică. Eu le-am propus colegilor să nu fie o achiziție publică standard, care să se blocheze ani de zile în instanțe, dacă se contestă firmele livratoare între ele, ci să încercăm un G2G, o înțelegere între două guverne, două state, cu un stat care produce vaccin de genul acesta, să nu fie cumpărat vaccinul la fiolă, ci să fie o acțiune în care aș vrea să implicăm, și am avut deja primele discuții cu Institutul Cantacuzino, care ne-ar putea ajuta la înfiolare, am avut inclusiv aceste discuții tehnice la care am participat și eu personal și sper să găsim o soluție astfel încât, în cel mai scurt timp posibil, să putem vaccina pentru variolă, să eliminăm riscul de a mai pierde animale din cauza acestei boli. În planul de acțiune nu se propune vaccinarea pentru pestă. La pestă avem foarte puține outbreak-uri, foarte puține focare, sperăm să scăpăm fără vaccinare, tocmai din cauza faptului că implică un risc de nevânzare sau de interdicție pe produse lactate și pe carcase, dacă nu se modifică regulamentul.
Reporter: La înțelegerea despre care vorbeați guvern-guvern, despre ce guvern vorbim și ce înseamnă câteva milioane de doze?
Tánczos Barna: Câteva milioane, pentru că în urma inspecției încă nu se știe exact câte oi sunt în țară.
Reporter: Sub 10 milioane să zicem?
Tánczos Barna: Probabil că sub 10 milioane. Depinde foarte mult de modul în care inspecția a fost făcută în mod corect și nu ca la județele verificate în ultima perioadă. Deci, ne organizăm, am identificat țările care pot… nu vă pot spune pentru că acum începem discuțiile cu fiecare țară care produce și nu vrem să creăm condiții incorecte față de niciuna dintre ele, analizăm cine și cât produce, cu cine putem să facem o înțelegere bilaterală, în ce condiții putem să transportăm. Dar, încă o dată, nu este domeniul meu, eu vorbesc acum despre aceste acțiuni, dar este strict organizarea ANSVSA-ului și cred că aici ANSVSA-ul se va descurca cum trebuie.
Reporter: V-aș mai ruga să ne spuneți ce cifre, măcar preliminare, avem în privința anului agricol, am văzut estimări ale comisiei și nu numai că am avut un an agricol foarte bun, mă refer aici la cereale, bineînțeles, ce rezultate avem, la ce să ne așteptăm?
Tánczos Barna: Acum 15 ani, mi-am promis că nu o să vorbesc niciodată despre cantitățile de grâu produse în țară în calitate de secretar de stat – nu știam că o să ajung și ministrul interimar – pentru că orice declarație a mea cu privire la cantități influențează imediat bursa existentă sau inexistentă sau prețurile din piață. Ceea ce vă pot spune este că seceta a afectat în mod drastic județele Timișoara, Bihor, Satu Mare, celelalte județe au avut un an mult mai bun decât anii precedenți în ceea ce privește condițiile climatice pentru cereale. Problemele cu care ne confruntăm astăzi sunt cele de logistică. Și aici am avut zilele trecute sau săptămânile trecute câteva schimburi de adrese cu omologul francez și cu cel ucrainean. Francezii ne-au cerut cereale pentru furajarea animalelor din cauza secetei din Franța, iar domnul ministru al Ucrainei ne-a cerut transport și condiții mai bune pentru tranzitarea cerealelor prin România. Cu siguranță în condițiile pieței și cât putem ajutăm orice țară. Dar pentru noi cel mai important este să ajutăm fermierul din România, fermierul care a produs grâu, care vrea să vândă grâu, care vrea să transporte grâu în Constanța și nu ne ajută deloc faptul că anumite firme de transport feroviar, de exemplu, semnează contracte cu precădere cu firme din Ucraina, nu-i ajută pe fermierii din România blocarea traseelor, blocarea portului. I-am spus în mod diplomatic și omologului meu din Ucraina că noi trebuie în primul rând să fim guvernul și ministerul fermierilor din România încercând să-i ajutăm să și vândă, dacă tot au avut o producție mai bună decât în anii trecuți. La Ministerul Transporturilor au fost mai multe întâlniri organizate de Ministerul Transporturilor și de colegii mei din minister și organizațiile de fermieri. Sper să găsească soluții de asigurare a unor sloturi de transport și de vagoane, și de locomotive, și de trasee, rute și pentru fermierii din România, astfel încât și din port să putem exporta cereale și oamenii să vadă și bani după ce au făcut producție. Mulţumesc!
Reporter: Mulțumim!
Ioana Ene Dogioiu: O zi bună să aveți în continuare!
Articol preluat de pe gov.ro